Intr-o societate in care dezvoltarea
tehnologica se petrece deosebit de repede, este foarte important ca acumularea
cunostintelor necesare sa fie facuta in acelasi ritm. Din punctul meu de
vedere, principalul obiectiv al unei organizatii, altaturi de strategia pe
termen lung, trebuie sa fie strategia de gestionare a cunostintelor.
Un bun exemplu in acest sens sunt
companiile care incearca sa tina pasul cu piata aflata in continua schimbare.
In conditiile in care cerintele pietei sunt din ce in ce mai variate si
necesita un grad de specializare ridicat pe diverse domenii, organizatiile sunt
si ele nevoite sa isi structureze activitatea in doua moduri: intern, angajatii
sunt divizati in grupuri centralizate, axate pe arii exacte de expertiza, in
timp ce pe plan extern, organizatia incearca sa isi atraga parteneri cu
ajutorul carora sa poata acoperi intregul domeniu vizat.
O astfel de structura
specializata nu ar putea exista si nu s-ar putea dezvolta fara ajutorul unor
comunitati de practica. Dupa parerea mea, aceste grupuri formale sau informale
care sunt considerate comunitati de practica, sunt singura structura in care
cunostintele se pot transmite de la persoana la persoana, intr-un cadru formal
sau mai putin formal in care participantii sunt interesati de aceeasi arie de
activitate si de cum isi pot imbunatatii cunostintele in aceste arie.
Altfel spus, indivizii care
apartin de o comunitate de practica sunt mai motivati sa isi insuseasca
informatiile provenind de la ceilalti apartenenti la comunitate intrucat
acestia privesc implicarea lor ca un castig pe plan profesional. Paleta de
subiecte acoperite poate altfel sa porneasca de la standarde de urmarit in
proiecte, strategii de abordare a diverselor situatii si pana la simpla
interactiune cu persoane cu care indivizii impartasesc obiective si interese
comune.
Consider ca unul dintre
principalele avantaje ale cumunitatilor de practica nu este doar contributia
lor la prosperitatea organizatiei. La nivel global, organizatiile cauta sa
identifice persoane cu potential de a genera si implementa idei inovative.
In concluzie, comunitatile de practica sunt, desi vechi ca si existenta, cele mai noi structuri asupra carora organizatiile isi axeaza concentrarea. Acestea faciliteaza gestionarea si transmiterea cunoastintelor la nivel de grup si individ si formeaza o strucuta indispensabila in bunul mers al organizatiei moderne, dar si a implementarii cu succes a strategiei acesteia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu